Despre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a Septuagintei în limba română (Ms. 45)

Printre dificultățile cu care s-au confruntat întotdeauna traducătorii Bibliei se numără adaptarea numelor proprii din acest text în fiecare idiom. Unele nume proprii biblice au fost adaptate în limba română odată cu primele traduceri ale unor fragmente din Vechiul și din Noul Testament. Cele mai mu...

Full description

Bibliographic Details
Main Author: Ana-Maria Gînsac
Format: Article
Language:English
Published: Diacronia 2016-02-01
Series:Diacronia
Subjects:
Online Access:http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/4/A40/ro/pdf
id doaj-61a4378dc7e7450c9d7930f4258d80c1
record_format Article
spelling doaj-61a4378dc7e7450c9d7930f4258d80c12020-11-24T23:54:51ZengDiacroniaDiacronia2393-11402016-02-01410.17684/i3A40roA40/roDespre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a Septuagintei în limba română (Ms. 45)Ana-Maria Gînsac0Departamentul de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Str. Lascăr Catargi 54, 700107 Iași, RomâniaPrintre dificultățile cu care s-au confruntat întotdeauna traducătorii Bibliei se numără adaptarea numelor proprii din acest text în fiecare idiom. Unele nume proprii biblice au fost adaptate în limba română odată cu primele traduceri ale unor fragmente din Vechiul și din Noul Testament. Cele mai multe nume proprii biblice au fost însă adaptate pentru prima dată în limba română odată cu prima traducere românească a Septuagintei, efectuată de Nicolae Spătarul (Milescu) în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și păstrată într-o copie manuscrisă revizuită (Ms. rom. 45) datînd din același secol. Sursa principală a acestei traduceri a fost o ediție a Septuagintei apărută la Frankfurt, în 1597. În spiritul literalismului care caracteriza traducerile Bibliei în epocă, tendința dominantă a traducătorului și a revizorilor a fost să conserve pe cît posibil forma numelor proprii din textul sursă, încercînd totodată să le integreze în grafia și în flexiunea limbii române. Pornind de la particularitățile formale ale numelor din textul-sursă, ne propunem să descriem unele aspecte și probleme legate de principiile grafice care au stat la baza transpunerii numelor proprii din sursa grecească în Ms. 45.http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/4/A40/ro/pdfnume propriitraducereadaptare formalălimba românăSeptuaginta
collection DOAJ
language English
format Article
sources DOAJ
author Ana-Maria Gînsac
spellingShingle Ana-Maria Gînsac
Despre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a Septuagintei în limba română (Ms. 45)
Diacronia
nume proprii
traducere
adaptare formală
limba română
Septuaginta
author_facet Ana-Maria Gînsac
author_sort Ana-Maria Gînsac
title Despre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a Septuagintei în limba română (Ms. 45)
title_short Despre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a Septuagintei în limba română (Ms. 45)
title_full Despre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a Septuagintei în limba română (Ms. 45)
title_fullStr Despre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a Septuagintei în limba română (Ms. 45)
title_full_unstemmed Despre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a Septuagintei în limba română (Ms. 45)
title_sort despre adaptarea grafică a numelor proprii din prima traducere a septuagintei în limba română (ms. 45)
publisher Diacronia
series Diacronia
issn 2393-1140
publishDate 2016-02-01
description Printre dificultățile cu care s-au confruntat întotdeauna traducătorii Bibliei se numără adaptarea numelor proprii din acest text în fiecare idiom. Unele nume proprii biblice au fost adaptate în limba română odată cu primele traduceri ale unor fragmente din Vechiul și din Noul Testament. Cele mai multe nume proprii biblice au fost însă adaptate pentru prima dată în limba română odată cu prima traducere românească a Septuagintei, efectuată de Nicolae Spătarul (Milescu) în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și păstrată într-o copie manuscrisă revizuită (Ms. rom. 45) datînd din același secol. Sursa principală a acestei traduceri a fost o ediție a Septuagintei apărută la Frankfurt, în 1597. În spiritul literalismului care caracteriza traducerile Bibliei în epocă, tendința dominantă a traducătorului și a revizorilor a fost să conserve pe cît posibil forma numelor proprii din textul sursă, încercînd totodată să le integreze în grafia și în flexiunea limbii române. Pornind de la particularitățile formale ale numelor din textul-sursă, ne propunem să descriem unele aspecte și probleme legate de principiile grafice care au stat la baza transpunerii numelor proprii din sursa grecească în Ms. 45.
topic nume proprii
traducere
adaptare formală
limba română
Septuaginta
url http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/4/A40/ro/pdf
work_keys_str_mv AT anamariaginsac despreadaptareagraficaanumelorpropriidinprimatraducereaseptuaginteiinlimbaromanams45
_version_ 1725464526460026880