The Evangelical Environment of Voivode of Vilnius Mikolaj the Black Radziwill (1515-1565) during Iacob’s Heraclid vizite in Vilnius

• Main Author: Raimonda Ragauskienė
• Format: Article
• Language: deu
• Published: National Museum of History of Moldova 2020-12-01
• Series: Tyragetia
• Subjects: the grand duchy of lithuania; 16th century; mikolaj the black radziwill; evangelical ministers; iacob heraclid
• Online Access: https://www.nationalmuseum.md/en/press_releases/journal_tyragetia/the_evangelical_environment_of_voivode_of_vilnius_mikolaj_the_black_radziwill_1515_1565_during_iacob_s_heraclid_vizite_in_vilnius/

În articol este cercetat un grup al primilor preoţi (slujitori) evanghelici, care activau în anturajul liderului Reformaţiei în Marele Ducat al Lituaniei, voievodului Vilniusului Mikołaj „cel Negru” Radziwill (1515-1565). Discuţiile evangheliştilor despre identitatea confesională, purtate la curtea lui Radziwill, au avut un rol decisiv în formarea credinţei protestante a viitorului domn al Moldovei (anii de domnie: 1561-1563) Iacob Heraclid (1527- 1563), cunoscut ca Despot Vodă, în timpul aflării lui la Vilnius în anul 1557. Despre viziunile religioase ale celor mai timpurii (din primele două generaţii) propovăduitori evanghelişti s-a scris mult. În prezentul articol sunt analizate unele aspecte ale biografiei lor sociale colective: originea socială şi regională, activitatea lor profesională înainte de a deveni preoţi protestanţi, studiile şi starea familială. Perioada cronologică a cercetării cuprinde două decenii: de la conversiunea, în anul 1553, a lui Radziwill până la sfârşitul proceselor de formare a confesiunilor evanghelice în Lituania (începutul deceniului 8). Analiza datelor istorice a conturat următorul portret colectiv al grupului primilor păstori (slujitori) evanghelişti. Majoritatea lor proveneau din Marele Ducat al Lituaniei (în special, din Podlasia). Originea lor socială era joasă. Cei mai mulţi aparţineau nobilimii mici sau orăşenilor, erau şi preoţi din ţărani. Unii dintre ei erau foşti preoţi catolici sau (mai rar) foşti călugări. Grupul de slujitori evanghelici (din primele două generaţii) este bine instruit, viitorii duhovnici învăţau în universităţi (mai ales, în Academia din Cracovia sau Universitatea din Königsberg), apoi îşi continuau studiile în Leipzig, Padua sau Wittenberg. Căsătoriile preoţilor era un fenomen relativ obişnuit. Aproape toţi slujitorii căsătoriţi aveau copii.