Servicii medicale integrate pentru pacienții coinfectați HIV/VHC din România ce provin din populațiile marginalizate – modelul Proiectului HepCare Europe implementat la Spitalul „Dr. Victor Babeș“ din București

• Main Authors: Irina Ianache, Ştefan Lazăr, Ionuţ Popa, Alma Kosa, Anca Luca, Ioan Petre, Simin-Aysel Florescu, Cristiana Oprea
• Format: Article
• Language: English
• Published: Amaltea Medical Publishing House 2019-12-01
• Series: Romanian Journal of Infectious Diseases
• Subjects: coinfecţie hiv/vhc; proiect hepcare europe; populaţii cheie; tratament cu agenţi antivirali direcţi (daa)
• Online Access: http://revistemedicale.amaltea.ro/Romanian_Journal_of_INFECTIOUS_DISEASES/Revista_Romana_de_BOLI_INFECTIOASE-2019-Nr.4/RJID_2019_4_RO_Art-01.pdf

Background. Proiectul HepCare Europe, cofinanţat de Comisia Europeană, a avut ca scop crearea şi implementarea unui model de management al VHC (screening, evaluare şi tratament) adresat pacienţilor ce provin din populaţiile vulnerabile. Ideea de bază a proiectului a fost creşterea accesului acestor pacienţi la servicii medicale integrate, prin implicarea cadrelor medicale din comunitate. Scopul acestui studiu a fost să evalueze caracteristicile socio-demografice şi clinice ale pacienţilor coinfectaţi HIV/VHC comparativ cu cei monoinfectaţi cu VHC înrolaţi în Proiectul HepCare Europe, în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş“ din Bucureşti. Metode. Studiu prospectiv efectuat la pacienţii cu anticorpi anti-VHC pozitivi (prin teste rapide orale), ce au fost evaluaţi la Spitalul „Dr. Victor Babeş“ din Bucureşti, România (SVB), în perioada aprilie 2016 – aprilie 2019. Caracteristicile socio-demografice şi clinice ale pacienţilor au fost comparate în funcţie de statusul de coinfectat HIV. Analiza statistică a datelor s-a realizat folosind programul SPSS versiunea 20.0. Rezultate. Screening-ul pentru hepatita cronică cu virus C s-a realizat la 525 de pacienţi, dintre care 230 (43,8%) au avut rezultat pozitiv. Majoritatea erau tineri, de sex masculin (85,2%) şi utilizatori de droguri injectabile (92,2%). 168 de pacienţi (73,0%) au fost evaluaţi la spital, din care 41,6% erau coinfectaţi HIV. Evaluarea gradului de fibroză hepatică s-a realizat pentru 82,1% dintre pacienţi, aproape o treime fiind identificaţi cu fibroză hepatică avansată (27,5%). ARN-VHC în plasmă a fost efectuat pentru jumătate din pacienţii luaţi în evidenţă, 80,9% din aceştia având încărcătură virală detectabilă. 24 de pacienţi au iniţiat tratamentul cu agenţi antivirali direcţi, din care 22 au obţinut răspuns viral susţinut, iar 2 au fost nonresponderi (utilizatori de droguri infectaţi cu genotip 3 ce nu au primit tratament cu regim pangenotipic). Infecţia HIV s-a asociat cu lipsa locuinţei (p < 0,0001), consumul de droguri injectabile (p = 0,001), consumul de etnobotanice în asociere cu opioidele (p < 0,0001), utilizarea de ace la comun (p < 0,0001) sau consumul de alcool (p < 0,0001). Valoarea mediană a limfocitelor CD4 la diagnostic a fost de 483/µl (IQR 290, 646), iar valoarea mediană a încărcăturii virale HIV în plasmă a fost de 2.74 log10copii/ml (IQR 1,27, 4,67). Încărcătura virală VHC în plasmă a fost semnificativ mai mare la pacienţii coinfectaţi HIV/VHC (p = 0,047). Concluzii. Coinfecţia HIV/VHC a fost frecventă la pacienţii ce provin din populaţiile vulnerabile. Infecţia HIV a fost asociată cu multipli factori de risc şi încărcătură virală VHC plasmatică mai ridicată. Barierele socio-economice şi accesul redus la tratamente pangenotipice cu agenţi antivirali direcţi (DAA) au limitat semnificativ iniţierea tratamentului la aceşti pacienţi. Acesta este primul studiu pilot din România despre managementul pacienţilor cu hepatită C care provin din populaţiile cheie.